(poezie cenzurată)
Bat secunda fără milăŞi-o alung spre înapoi,
Mai apoi îmi este silă
Să vorbesc de oameni noi.
Înfăşor cu braţul rece
O lumină ce mă-mbie,
Şi prin degete îmi trece
Pierind în copilărie.
Mă abat acum că bate
Ceasul, veşnica secundă,
Frigu-n inimă-mi răzbate,
Către noapte mă afundă.
Bat secunda şi mă bate,
Şi-mi împac numai în gînd
Triste şoapte zbuciumate,
Amintirile, plîngînd.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu